În 2024, 10,8% dintre români s-au confruntat cu dificultăți în a menține temperaturi confortabile în locuințele lor. Aceasta reprezintă o ușoară îmbunătățire față de 2023, când procentul era de 12,5%. Cu toate acestea, România continuă să se regăsească peste media Uniunii Europene în ceea ce privește numărul celor care nu își pot permite o încălzire adecvată a locuinței.
Analizând situația din România în contextul Uniunii Europene, observăm că țara noastră se află într-o poziție intermediară. Comparativ cu alte state membre, România face progrese, dar încă este afectată de problemele legate de sărăcia energetică. De exemplu, țări precum Grecia (19%), Lituania (18%) și Spania (17,5%) înregistrează un procent mai mare de persoane care nu pot transforma căldura în realitate în locuințele lor. Pe de altă parte, țările cu economii mai dezvoltate, cum ar fi Germania (6,3%), Ungaria (6%) și Polonia (3,3%), se bucură de o situație mai favorabilă, având un procent semnificativ mai mic de cetățeni afectați de acest fenomen.
Unul dintre cei mai importanți factori care influențează capacitatea populației de a se încălzi corespunzător este venitul. În România, veniturile, care sunt adesea insuficiente pentru a acoperi costurile tot mai mari ale energiei, constituie o problemă majoră. De asemenea, costurile energiei au crescut considerabil în ultimii ani, iar acest lucru a determinat multe familii să facă alegeri dificile între a se încălzi corespunzător și a-și acoperi alte nevoi esențiale.
O altă problemă semnificativă este eficiența energetică a locuințelor. În multe zone din România, clădirile nu sunt bine izolate, ceea ce duce la pierderi de căldură și, în consecință, la o utilizare mai mare a energiei pentru încălzire. Comparativ cu țările din Europa de Nord, unde locuințele beneficiază de o izolație mai bună și de sprijin substanțial pentru eficiența energetică, România se confruntă cu un deficit. În țările nordice, există politici mai dezvoltate care încurajează izolarea eficientă a locuințelor și sprijinul financiar pentru cetățeni, ceea ce reduce semnificativ ponderea populației afectate de sărăcia energetică.
În plus, statele din sud și estul Europei, inclusiv România, se confruntă cu o proporție mai mare de persoane afectate de acest fenomen. Acest lucru se datorează în parte veniturilor mai mici și infrastructurii mai puțin dezvoltate, care nu sprijină o eficiență energetică optimă.
Pentru a aborda aceste probleme, este esențial ca autoritățile să implementeze politici eficiente care să sprijine cetățenii în depășirea dificultăților legate de încălzirea locuințelor. Investițiile în eficiența energetică, subvențiile pentru încălzire și programele de informare asupra economisirii energiei pot contribui semnificativ la îmbunătățirea situației și la reducerea procentului celor care se confruntă cu dificultăți în a menține o temperatură confortabilă acasă.
Astfel, provocarea rămâne una complexă, dar prin acțiuni coerente și strategii de lungă durată, România poate progresa spre o societate în care fiecare cetățean să aibă acces la un mediu de locuit sănătos și confortabil.
