Organizația non-guvernamentală Netblocks, specializată în monitorizarea securității cibernetice, a raportat o „ușoară” revenire a activității pe internet în Iran, după o întrerupere de peste 200 de ore. Această întrerupere, legată de protestele masive care au avut loc în țară, a fost una dintre cele mai severe din istoria recentă a Iranului. Potrivit măsurătorilor efectuate de Netblocks, nivelul conectivității a crescut ușor, însă acesta rămâne extrem de redus, la aproximativ 2% din cele obișnuite. Această situație ridică îngrijorări cu privire la faptul că redresarea conectivității nu este semnificativă, ceea ce sugerează că regimul continuă să controleze strict accesul la informații și comunicare pentru a limita răspândirea informațiilor despre proteste și represiune.
Grupurile internaționale care milită pentru drepturile omului au exprimat îngrijorare în legătură cu această situație. Ele subliniază că restricțiile impuse asupra internetului sunt menționate nu doar pentru a controla informația, ci și pentru a ascunde amploarea represiunii care s-a desfășurat împotriva protestatarilor. De la începutul mișcărilor de protest din Iran, care au fost amplificate de diverse motive sociale și politice, estimările sugerate de ONG-ul Iran Human Rights (IHR) cu sediul în Norvegia indică un număr alarmant de cel puțin 3.428 de decese în rândul protestatarilor și a persoanelor implicate în confruntările cu forțele de ordine.
Această represiune brutală a atras atenția comunității internaționale, care a condamnat acțiunile autorităților iraniene pentru utilizarea forței excesive împotriva cetățenilor care își exercită dreptul la liberă exprimare. Îngrijorările transpuse în declarații oficiale din partea unor organizații de drepturile omului evidențiază nu doar numărul de victime, ci și natura violenței, care a inclus arestări arbitrare și abuzuri sistematice împotriva celor care contestă regimul.
Periodicitatea repetată a întreruperilor de internet servește, de asemenea, ca un instrument de descurajare, împiedicând coordonarea și organizarea protestelor viitoare, ceea ce face și mai dificil pentru activiști și organizații de drepturile omului să documenteze și să prezinte dovezi ale abuzurilor comise. Această strategie de blitzkriegi cibernetici, aplicată de regimul iranian, a fost deja observată în trecut, când autoritățile au restricționat accesul la internet pentru a controla fluxul de informații și a minimaliza protestele.
Deși recentă această „ușoară” revenire a internetului poate părea un semn de normalizare, în realitate, nivelul extrem de scăzut de conectivitate reflectă o situație în care libertatea de exprimare este în continuare supusă restricțiilor severe. Astfel, ONU și alte organizații internaționale sunt în continuare chemate să intervină, să monitorizeze și să ia măsuri pentru a susține drepturile fundamentale ale oamenilor din Iran. O astfel de mobilizare internațională ar putea contribui semnificativ la protejarea celor care se opun abuzurilor și la promovarea valorilor democratice în această țară.
