Iernile recente din România au fost dominate de temperaturi mai ridicate decât media climatică, însă istoria meteorologică a țării evidențiază că episoadele de ger extrem au fost o realitate comună.
Ultimul sezon hibernal cu frig extrem a fost 2011–2012, când termometrele au coborât până la –30 de grade Celsius în anumite zone.
Cea mai rece iarnă din istoria României
Recordurile de frig au fost stabilite în anii 1929 și 1942, perioade ce rămân referințe ale vremii aspre din secolul trecut.
Iarna 1941–1942 este considerată cea mai geroasă din istoria țării, având cea mai scăzută temperatură oficial înregistrată de –38,5°C la Bod, în județul Brașov, pe 25 ianuarie 1942.
În aceeași lună, numeroase regiuni din țară au raportat valori sub –30°C, inclusiv Bucureștiul, unde s-au atins aproximativ –32°C. Orașe precum Iași, Brașov și Cluj au avut temperaturi similare, iar impactul asupra economiei și infrastructurii a fost semnificativ.
Cele mai severe ierni din România
Transportul a fost paralizat, rețelele electrice au cedat, iar contextul celui de-Al Doilea Război Mondial a agravat situația populației.
Un alt episod de frig extrem a fost iarna 1928–1929, cea mai geroasă din perioada interbelică. Un val de aer polar a dus la temperaturi de până la –38°C pe Vârful Omu, în februarie 1929.
Dunărea a înghețat aproape complet, iar ninsorile abundente au izolat numeroase localități. În București, termometrele au arătat –30,2°C pe 24 ianuarie și –29°C pe 10 februarie, în timp ce Cluj-Napoca a înregistrat aproximativ –32°C.
Temperaturi de aproape -40 de grade Celsius
Presa vremii relata tragedii cauzate de frig, inclusiv un incident din Buzău, unde „mamă, tată și 12 copii au căzut pradă morții din cauza gerului intens”. Serviciile poștale și telecomunicațiile au fost suspendate pentru mai bine de o săptămână, iar alegerile parțiale programate în februarie au fost amânate.
Iarna 1954 a rămas în amintirea colectivă nu doar prin temperaturile scăzute, ci și datorită zăpezii abundente. Viscolele repetate au creat troiene de peste cinci metri în sud-estul țării, iar vântul a atins 126 km/h la București.
Drumurile și căile ferate au fost blocate vreme de zile întregi. Un martor povestea:
„La mine în curte zăpada ajunsese aproape la 2 metri… Lumea a rămas fără pâine până când a intervenit armata cu tancurile.”
Iarna 1962–1963 este considerată una dintre cele mai persistente perioade de frig din secolul XX. Temperaturile au scăzut până la –34,2°C la Cluj-Napoca, –30,6°C la Iași și –35,5°C la Craiova.
Gerul a început în decembrie și s-a menținut până la sfârșitul lunii martie, afectând grav agricultura. În mediul rural, oamenii afirmau că „pământul suna a gol când era lovit cu târnăcopul”. Această iarnă a fost catalogată în vestul Europei drept cea mai rece din ultimele două secole.
În ianuarie 1985, un alt val de aer polar a adus la Miercurea Ciuc –38,4°C, una dintre cele mai scăzute valori din perioada postbelică. În orașele mari, temperaturile au coborât frecvent sub –25°C, provocând daune sistemelor de încălzire și închiderea temporară a școlilor.
Iarna 2012 a fost cel mai sever episod de frig din ultimele decenii. La Miercurea Ciuc s-au înregistrat –33°C, iar în București, nopțile au coborât sub –20°C. În nordul și estul țării, ninsorile și viscolul au generat troiene de până la doi metri, izolând peste o sută de localități din județul Buzău, unde oamenii au rămas fără curent, apă și alimente.
