Pe 5 ianuarie, creștinii ortodocși celebrează Ajunul Bobotezei. În această zi, se ține post negru, fără mâncare și băutură.
Canoanele Bisericii ne învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar în ziua următoare se consumă agheasmă pe nemâncate. Tipicul Sfântului Sava menționează că, dacă Ajunul cade într-o duminică sau sâmbătă, post negru nu se ține.
Postul din 5 ianuarie își are rădăcinile în perioada secolelor IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile pentru a primi botezul în seara acestei zile. După ceremonie, puteau participa pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească.
În prezent, creștinii postesc în Ajunul Bobotezei pentru a se pregăti să guste cu vrednicie din apa sfințită, Agheasma Mare. Se spune că cine nu mănâncă nimic în ziua de ajun va avea sănătate și noroc pe parcursul anului.
Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează
În Ajunul Bobotezei, se oficiază Ceasurile împărătești, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, combinată cu Vecernia, și apoi Sfințirea mare a apei.
De asemenea, în Ajunul Botezului Domnului, preotul vizitează credincioșii pentru a le sfinți casele și gospodăriile prin stropire cu Agheasma Mare, iar creștinii îi așteaptă cu bucurie.
În unele sate românești, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc folosit de preot pentru stropit și să o pună sub pernă pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau acoperit de chiciură, însemna că se vor căsători cu un băiat bogat.
Conform altor tradiții, dacă în dimineața Ajunului de Boboteză pomii sunt plini de promoroacă, aceștia vor avea o rodire bogată.
