Eurodeputații avertizează asupra amenințărilor hibride ale Belarusului
Pe 12 decembrie 2025, Parlamentul European a condamnat ferm campania de atacuri hibride desfășurată de Belarus împotriva Lituaniei și Uniunii Europene. Aceste atacuri includ incursiuni aeriene, atacuri cibernetice și utilizarea migrației ca instrument de presiune politică. Eurodeputații au evidențiat că aceste acțiuni reprezintă o amenințare directă la adresa securității nu doar a UE, ci și a NATO, cerând măsuri proactive pentru a contracara aceste provocări.
Rezoluția a fost adoptată cu un vot clar: 438 voturi pentru, 37 împotrivă și 48 de abțineri. Acest vot a reflecat un consens larg în rândul eurodeputaților cu privire la gravitatea situației. Ei au solicitat, printre altele, sancțiuni suplimentare împotriva oficialilor belaruși și o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană și NATO.
În documentul adoptat, Parlamentul European a subliniat caracterul deliberat și coordonat al atacurilor hibride din Belarus, care includ nu doar încălcări ale spațiului aerian lituanian, ci și campanii de dezinformare și coerciție economică. Este menționată o creștere semnificativă a numărului violărilor aeriene din 2024, care au generat riscuri considerabile pentru aviația comercială și pentru siguranța cetățenilor. Printre altele, s-a constatat că unele dintre dispozitivele aeriene lansate au fost controlate, iar în unele cazuri, materialele explozive au fost identificate.
Parlamentul consideră că acțiunile Belarusului fac parte dintr-o strategie mai amplă, coordonată de Rusia, menită să submineze Uniunea Europeană, statele membre și NATO. Eurodeputații au reafirmat, de asemenea, lipsa de recunoaștere a legitimității regimului condus de Aliaksandr Lukașenka și au cerut menținerea presiunii politice și economice asupra acestuia.
Rezoluția a exprimat solidaritate deplină cu Lituania, susținând dreptul țării de a lua măsuri defensive care să corespundă provocărilor întâmpinate. De asemenea, eurodeputații au condamnat represaliile Belarusului, inclusiv acțiunile împotriva transportatorilor de marfă europeni la închiderea frontierelor lituaniene. Au cerut eliberarea acestor transportatori și returnarea bunurilor confiscate.
„Este imperativ ca statele membre să adopte sancțiuni suplimentare specificate”, au subliniat eurodeputații, vizând atât oficialii din Belarus, cât și entitățile implicate în operațiunile hibride. De asemenea, ei au cerut o cooperare consolidată între UE și NATO în domeniul securității aeriene, o îmbunătățire a schimbului de informații, și investiții sporite în capacitățile de contracarare a dronelor, astfel încât infrastructura critică de pe flancul estic al UE să fie protejată.
Parlamentul a susținut inițiativele recente, precum European Drone Defence Initiative și Eastern Flank Watch, subliniind necesitatea unei colaborări mai aprofundate cu Ucraina în domeniile tehnologiilor pentru drone și protecția cibernetică. În acest context, Belarus este din nou acuzat de utilizarea migrației ca armă politică, evidențiind acțiuni ostile împotriva statelor membre ale UE de la frontiera estică.
Deși rezoluția nu are caracter legislativ obligatoriu, ea exercită o presiune politică semnificativă asupra Consiliului și Comisiei Europene pentru a întări sancțiunile și securitatea flancului estic, precum și pentru a intensifica cooperarea cu NATO în fața amenințărilor hibride.
