În urma unor negocieri intermediatede un emisar al președintelui Trump, Aleksandr Lukașenko a decis să elibereze 123 de deținuți din închisorile belaruse, inclusiv figuri proeminente precum Ales Bialiatski, câștigător al Premiului Nobel pentru Pace, și Maria Kalesnikava, o lideră importantă a opoziției. Această acțiune reprezintă cel mai semnificativ gest umanitar din partea regimului Lukașenko de la începutul discuțiilor, un pas care a suscitat atât speranță, cât și controverse.
În contextul liberării celor 123 de deținuți, Statele Unite au răspuns prin ridicarea sancțiunilor impuse asupra industriei strategice de potasiu din Belarus. Aceasta mișcare economică subliniază o deschidere temporară a relațiilor dintre Belarus și SUA. Totuși, decizia Washingtonului de a relaxa sancțiunile a generat reacții mixte, atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional.
Opoziția belarusă în exil a salutat eliberarea prizonierilor, dar își exprimă totodată îngrijorarea cu privire la menținerea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, considerându-le esențiale pentru a exercita presiune asupra regimului de la Minsk. Reprezentanții acestei opoziții argumentează că ridicarea sancțiunilor ar putea slăbi capacitatea lor de a provoca o schimbare sistemică în Belarus, având în vedere realitatea că în închisorile din țară rămân aproximativ 1.227 de deținuți politici.
Grupul de drepturile omului Viasna a avertizat asupra situației disperate a acestor prizonieri, a căror existență este, din păcate, în continuare negată de autoritățile de la Minsk. Aceștia trăiesc în condiții dificile, iar regimul refuză să recunoască încălcările sistematice ale drepturilor omului care se desfășoară în țară. De exemplu, mulți dintre acești deținuți au fost condamnați pe baza unor acuzații fabricate, iar tortura în închisorile belaruse este un fenomen bine documentat.
Această eliberare parțială a prizonierilor ridică mai multe întrebări în legătură cu intențiile lui Lukașenko și direcția viitoare a regimului său. Câțiva analiști consideră că acest gest ar putea fi o încercare de a îmbunătăți imaginea internațională a Belarusului și de a conștientiza comunitatea globală cu privire la criza din țară. Aceștia avertizează, însă, că astfel de acțiuni trebuie privite cu precauție, deoarece Lukașenko și conducerea sa ar putea folosi această situație pentru a obține avantaje din punct de vedere politic și economic.
Pe de altă parte, comunitatea internațională trebuie să continie să monitorizeze situația din Belarus, să sprijine drepturile fundamentale ale cetățenilor și să susțină eliberarea tuturor deținuților politici. Este esențial ca orice negocieri viitoare cu regimul să fie însoțite de cerințe clare privind respectarea drepturilor omului. În final, libertatea și demnitatea umană ar trebui să rămână priorități esențiale în abordarea oricărei chestiuni legate de Belarus.
