Raportul recent al Comisiei Europene privind starea de sănătate în România scoate la iveală o situație îngrijorătoare. Românii trăiesc cu, în medie, cinci ani mai puțin decât media europeană, iar cheltuielile pentru sistemul de sănătate se poziționează printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Speranța de viață a scăzut pe vremea pandemiei, dar a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 76,6 ani în 2024, rămânând însă sub media UE.
Bolile cardiovasculare și cancerul reprezintă cele mai frecvente cauze de deces, iar un procent semnificativ, mai mult de o treime din totalul deceselor, este asociat cu factori de risc comportamentali. Printre acești factori se numără consumul excesiv de alcool și stilul de viață sedentar, ambele fiind foarte răspândite în rândul populației. Această situație se reflectă și în rata alarmantă a mortalității evitabile, care este un indicator important al eficienței sistemului de sănătate.
Finanțarea sectorului sanitar este asigurată în proporție de 77% din surse publice; totuși, plățile directe ale cetățenilor pentru servicii medicale sunt considerabile. Acest aspect subliniază lipsa unor resurse adecvate și a infrastructurii necesare pentru a face față necesităților populației. De asemenea, rata de vaccinare a copiilor în România atinge cele mai scăzute niveluri din întreaga Uniune Europeană, iar utilizarea necontrolată a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenței microbiene, ceea ce reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică.
Mortalitatea prin cancer se menține ridicată, iar lipsa registrelor naționale de cancer îngreunează monitorizarea acestui lucru. În 2024, aproximativ 6% din populație nu a putut accesa îngrijiri medicale din cauza costurilor prohibitive sau a timpilor de așteptare extrem de lungi. Disparitățile de venituri între diversele regiuni ale țării afectează în mod direct accesul cetățenilor la servicii de sănătate esențiale.
Mai mult, vaccinarea împotriva rujeolei este îngrijorător de scăzută, un lucru care ridică probleme serioase de sănătate publică. Aceste deficiențe arată că România se confruntă cu provocări severe în sectorul sănătății, ceea ce pune un mare stres asupra sistemului de sănătate și necesită implementarea de măsuri urgente.
În concluzie, starea de sănătate a românilor necesită o atenție sporită și intervenții rapide din partea autorităților. Investițiile în infrastructura de sănătate, educația în domeniul sănătății publice și politici mai eficiente sunt vitale pentru a reduce inegalitățile existente și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. În absența unor acțiuni decisive, România riscă să rămână în urmă în ceea ce privește sănătatea populației sale, cu repercusiuni severe atât pentru indivizi, cât și pentru întreaga societate.
