La Bucharest Security Conference 2025, Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației a organizat un panel dedicat amenințărilor hibride, moderat de Dan Sultănescu. Acest eveniment a fost ocazia perfectă pentru a explora implicațiile dezinformării și polarizării asupra încrederii în instituții și coeziunii sociale, teme de actualitate în contextul geopolitic contemporan.
Discuțiile au fost inițiate de Remus Ștefureac, care a prezentat rezultate relevante din sondaje ce ilustrează cum dezinformarea afectează percepțiile publicului. În mod special, el a subliniat că aceste fenomene nu doar că subminează credibilitatea instituțiilor statului, dar contribuie și la fragmentarea societății. În acest context, încrederea în autorități tinde să scadă, ceea ce are efecte negative asupra stabilității sociale.
Clara Volintiru a intervenit cu o perspectiva asupra importanței relațiilor interumane bazate pe încredere. Aceasta a argumentat că, pentru a contracara efectele polarizării, este esențial ca indivizii să dezvolte legături de solidaritate și colaborare. Potrivit ei, acest tip de interacțiune poate ajuta la reducerea tensiunilor sociale și poate promova un dialog constructiv, esențial într-o societate puternic divizată.
Iulia Huiu a abordat subiectul vulnerabilităților pe care statul le întâmpină din cauza unor decizii executive. Ea a explicat cum unele alegeri pot conduce la slăbirea capacității instituțiilor de a reacționa eficient în fața amenințărilor hibride. De asemenea, Huiu a subliniat că este vital ca liderii să fie conștienți de aceste riscuri și să acționeze proactiv pentru a preveni un impact negativ asupra societății.
O altă intervenție importantă a fost a Mădălinei Boțan, care a analizat influența platformei TikTok asupra dezinformării în campaniile electorale. Ea a evidențiat că, datorită popularității acestei platforme, informațiile (iar uneori dezinformarea) se răspândesc rapid, având potențialul de a influența semnificativ opiniile electorale ale tinerilor. Boțan a subliniat necesitatea ca utilizatorii să fie educați în privința identificării informațiilor false și să promoveze o cultură digitală responsabilă.
Adi Constantin a prezentat o analiză detaliată a narațiunilor despre NATO în presa rusă, subliniind strategiile de comunicare utilizate în contextul războiului hibrid. Acesta a arătat cum propaganda poate influența percepția publică atât la nivel național, cât și internațional, iar modul în care aceste mesaje sunt construite are un impact direct asupra securității cognitive a indivizilor.
Concluziile acestui panel au fost clare: amenințările hibride necesită o societate rezilientă, capabilă să navigheze în tumultul informațional contemporan. Educația, dialogul și construirea de relații de încredere sunt esențiale pentru a asigura o coeziune socială puternică și o democrație funcțională. Participanții au convenit că, în fața acestor provocări, cetățenii bine informați au un rol crucial în promovarea stabilității și a unui viitor comun mai sigur.
