Anunțul OCDE privind viitoarele teste PISA ar trebui să acționeze ca un seismograf moral care să ne responsabilizeze, nu să ne sperie. Recent, am aflat că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică va include în testele PISA competențele media și utilizarea Inteligenței Artificiale. Aceste teste, deși au adus rezultate dezamăgitoare pentru România, generează o discuție despre eficiența sistemului educativ românesc și a profesorilor.
Este vital să ne întrebăm cât de pregătiți suntem în acest domeniu. Din păcate, răspunsul este că nu suntem aproape deloc pregătiți. Personal, mă preocup de educația media de mulți ani și recent am finalizat o serie de cursuri pentru formarea profesorilor în predarea competențelor digitale. Aceste inițiative au început să primească susținere instituțională, dar sunt departe de a fi implementate pe scară largă.
Pionieratul în acest domeniu aparține Centrului pentru Jurnalism Independent, care a implementat un program de formare acreditat din 2021. Acesta oferă profesori credite transferabile, iar feedback-ul de la aceștia a fost consistent pozitiv, mulți afirmând că este unul dintre cele mai utile cursuri. Încercăm să equipăm profesorii nu doar pentru a preda educația media în mod formal, ci și pentru a integra aceste concepte în curriculumul lor existent. De exemplu, un profesor care predă „Baltagul” de Mihail Sadoveanu ar putea folosi noțiunea de amprentă digitală în contextul acțiunilor personajelor. Totuși, numărul profesorilor care au absolvit aceste cursuri și care aplică cunoștințele în clasă rămâne nesatisfăcător.
Pe lângă acest program, s-a dezvoltat o nouă curriculă pentru un curs opțional de „Educație digitală și abilități media”, avizat prin ordin de ministru pentru clasele a XI-a și a XII-a. De asemenea, un manual școlar pentru gimnaziu este în lucru, sub auspiciile aceluiași centru.
Este important de menționat că educația media a fost inclusă, chiar dacă doar pentru profilul pedagogic, în planurile-cadru pentru liceu. De asemenea, descrierea disciplinei de limba și literatura română va integra unități de educație media alături de alte competențe esențiale. Aceasta sugerează că programele școlare și manualele vor trebui să evolueze în direcția aceasta!
Totuși, de ce consider că nu suntem pregătiți? În primul rând, inițiativele actuale nu acoperă întregul sistem educativ. Este nevoie de timp pentru ca toți profesorii să se familiarizeze cu aceste concepte, iar în a doua rând, sistemul nostru tinde să reacționeze doar în urma unor crize sau rezultate proaste, fără a anticipa nevoile educaționale.
Întrebările pe care trebuie să ni le punem sunt esențiale. Educația media și digitală nu pot fi dezvoltate doar prin reacții de moment; ele necesită o construcție continuă, flexibilitate și curaj pedagogic. Anunțul OCDE ar trebui să ne amintească de responsabilitatea noastră în educație, subliniind că alfabetizarea media este o necesitate urgentă, nu un bonus.
Dacă vrem să evităm rezultate negative în viitor, trebuie să ne angajăm în mod consecvent în dezvoltarea acestor competențe, asumându-ne responsabilitatea de a transforma educația pentru a putea răspunde provocărilor actuale. Aceasta este calea prin care putem asigura succesul tinerilor noștri în lumea modernă.
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată este „O rochiță galbenă, ca o lămâie bine coaptă”, Editura Polirom, 2022.
