Conform raportului Monitorul Educației și Formării 2025, publicat de Comisia Europeană, România se confruntă cu grave deficiențe în educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), în ciuda unei participări semnificative a elevilor și studenților în aceste domenii, care se situează aproape de media europeană. Deși un procent semnificativ dintre tineri, 36% din cei din educația și formarea profesională și 30,9% dintre studenți, sunt înscriși în domeniile STEM, realitatea este că mulți dintre aceștia nu își dezvoltă cunoștințele esențiale, în special în matematică și științe.
Unul dintre aspectele preocupante evidențiate în raport este faptul că procesul educațional se axează în mod excesiv pe teorie și foarte puțin pe activități practice. Această abordare poate limita dezvoltarea unor abilități critice necesare în domeniile tehnice, făcându-i pe absolvenți mai puțin pregătiți pentru cerințele pieței muncii. Mai mult, numărul absolvenților în aceste domenii este alarmant de mic, cu doar 19 absolvenți la fiecare 1.000 de tineri cu vârste între 20 și 29 de ani. Această statistică sugerează o discrepanță majoră între teorie și practică, care ar trebui să fie abordată urgent pentru a asigura o mai bună integrare a tinerilor în lumea profesională.
Un alt punct important în raport este nevoia stringentă de a îmbunătăți formarea cadrelor didactice. Multe din acestea nu beneficiază de instruire adecvată în metodologiile moderne de predare, ceea ce limitează inovația și eficiența procesului educațional. De asemenea, deficitul de cadre didactice în domeniul educației și formării profesionale se acutizează, în special în sectorul STEM. Este necesar să investim în dezvoltarea profesională continuă a profesorilor, astfel încât aceștia să poată adopta metode de predare contemporane, adaptate nevoilor elevilor.
În iulie 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan strategic ambițios pentru a încuraja mai multe fete și femei să opteze pentru cariere în STEM. Acest plan vizează nu doar creșterea numărului de studente în aceste domenii, ci și stimularea interesului și încrederii acestora în abilitățile tehnice. În plus, se are în vedere creșterea numărului de diplome de educație și formare profesională de nivel secundar, care ar putea conduce la o forță de muncă mai diversificată și mai bine pregătită.
În concluzie, România trebuie să abordeze aceste provocări cu seriozitate și responsabilitate, investind în educația STEM la toate nivelurile. Numai astfel putem asigura că tinerii români dispun de cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face față provocărilor viitoare și a contribui la dezvoltarea economiei naționale. Adaptarea procesului educațional, formarea continuă a cadrelor didactice și stimularea diversității în domeniul STEM sunt pași esențiali pentru a crea un sistem educațional mai puternic și mai echitabil.
