Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află din nou într-un moment tense pe scena politică europeană. Pentru a doua oară în ultimele trei luni, ea este vizată de două moțiuni de cenzură depuse simultan de partide de extremă dreaptă și de extremă stângă în Parlamentul European. Deși aceste formațiuni sunt opuse ideologic, ele își unesc forțele împotriva liderului executivului comunitar, criticându-o pentru politicile legate de migrație, comerț și protecția mediului.
Două moțiuni de cenzură inițiate în Franța
Conform News.ro, inițiativele sunt susținute de două personalități importante pe scena politică franceză: Jordan Bardella, liderul formațiunii de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), și Manon Aubry, reprezentanta partidului La France Insoumise (LFI), de extremă stângă.
După depunerea oficială a moțiunilor, Ursula von der Leyen va ține un discurs în fața eurodeputaților, pentru a-și apăra mandatul, înainte ca liderii grupurilor politice să-și exprime pozițiile. Votul final este programat pentru joi.
Șanse mici de demitere, dar o presiune politică imensă
Deși puțini analiști cred că moțiunile ar putea atinge majoritatea calificată de două treimi necesară pentru destituirea președintei Comisiei, acest episod reflectă creșterea tensiunilor interne în legislativul european.
Comentatorii politici subliniază că aceste atacuri repetate pot influența autoritatea Comisiei Europene și voturile viitoare asupra unor dosare-cheie.
Ursula von der Leyen a mai trecut printr-o situație similară în iulie 2025, când a supraviețuit unei moțiuni depuse de eurodeputați de extremă dreaptă, printre care se număra și românul Gheorghe Piperea (AUR).
Extrema dreaptă, în expansiune în Parlamentul European
După alegerile europene din 2024, echilibrul politic din legislativul comunitar s-a schimbat semnificativ. Grupurile de extremă dreaptă au crescut la peste 100 de eurodeputați, comparativ cu aproximativ 70 în mandatul anterior, având acum capacitatea de a depune moțiuni de cenzură fără sprijin extern. Pragul minim pentru a iniția astfel de acțiuni este de 72 de semnături.
Pe de altă parte, extrema stângă a reușit să obțină susținerea unui membru din grupul Socialiștilor și Democraților, precum și a unor eurodeputați din grupul Verzilor, sporind presiunea politică asupra Comisiei.
Critici din direcții opuse, dar comune
Deși motivele celor două moțiuni sunt diferite, ambele se concentrează pe nemulțumirile față de direcția actuală a politicilor comerciale și externe ale Uniunii Europene.
Jordan Bardella acuză Comisia că promovează politici „ecologice greșite” și că a eșuat în gestionarea crizei migrației ilegale.
Manon Aubry critică lipsa de reacție a UE în contextul crizei umanitare din Gaza și „complicitatea tăcută” în decizii internaționale controversate.
Ambele părți reproșează modul în care von der Leyen a gestionat negocierile pentru acordurile comerciale cu SUA și blocul sud-american Mercosur, considerate dezechilibrate și dăunătoare pentru producătorii europeni.
Două acorduri controversate
Atât dreapta, cât și stânga o acuză pe șefa Comisiei Europene de acceptarea unui acord tarifar defavorabil cu Statele Unite, care ar putea dăuna competitivității economiei europene.
În plus, tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur este perceput ca o amenințare pentru agricultorii europeni și mediu, un subiect ce va fi dezbătut intens în lunile următoare.
Un mandat marcat de stabilitate și vulnerabilitate
Deși Ursula von der Leyen beneficiază în continuare de sprijinul majorității centrist-liberale, valul criticilor venite din partea extremelor politice sugerează că mandatul său devine tot mai contestat. Chiar dacă moțiunile nu vor conduce la demitere, ele transmit un semnal puternic despre fragilizarea coeziunii politice europene.
O săptămână decisivă pentru Bruxelles
Perioada 6–12 octombrie 2025 se preconizează a fi crucială pentru lidera Comisiei Europene. Rezultatul votului de joi va indica dacă majoritatea pro-europeană rămâne unită sau dacă forțele populiste câștigă teren.
Indiferent de rezultat, evenimentul confirmă că Parlamentul European trece printr-o perioadă de polarizare accentuată, iar deciziile privind viitorul Uniunii devin din ce în ce mai dificile în contextul actualei fragmentări politice.
