Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a prezentat discursul anual în Parlamentul European, un eveniment crucial pentru detalierea direcțiilor politice ale Uniunii Europene. În fața eurodeputaților, aceasta a discutat prioritățile Bruxelles-ului pentru anul următor, subliniind contextul geopolitic complex generat de invazia Rusiei în Ucraina și necesitatea unei Europă mai unite.
Von der Leyen: „Vechea lume a geopoliticii s-a încheiat”
În deschiderea discursului, Ursula von der Leyen a subliniat faptul că Europa traversează un moment decisiv. „O nouă Europă trebuie să apară”, a spus lidera Comisiei, conform news.ro, evidențiind că invazia Rusiei a modificat radical ordinea mondială. A condamnat tacticile folosite de Moscova, care își folosește dependențele ca pe arme și a avertizat că liderii europeni trebuie să se pregătească pentru noi provocări globale.
„Ei simt cum terenul se schimbă sub picioarele lor. Lucrurile devin din ce în ce mai dificile… Nu putem aștepta să treacă această furtună. Vara aceasta ne-a arătat că nu avem timp pentru nostalgie. Acum se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Așadar, da, Europa trebuie să lupte”, a afirmat Ursula von der Leyen, accentuând importanța consolidării apărării și securității pe planul Uniunii.
Mesaj pentru Ucraina și copiii răpiți
O parte emoțională a discursului a fost dedicată cazului lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia, care a fost readus acasă prin eforturile internaționale și ale familiei. „Fiecare copil ucrainean trebuie să revină acasă”, a declarat von der Leyen, anunțând organizarea unui summit internațional pentru coaliția dedicată soluționării acestor tragedii. A subliniat, de asemenea, că Vladimir Putin se confruntă cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru răpirea copiilor ucraineni.
Critici și presiuni asupra Comisiei Europene
Discursul a fost pronunțat într-un climat tensionat, la doar 10 luni de la începerea celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. Criticii au acuzat-o că a făcut concesii în relația cu Washingtonul, printr-un acord comercial considerat dezechilibrat, și că a cedat la presiuni externe în privința fermierilor, diminuând ambițiile europene în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, tăcerea privind conflictul din Gaza i-a adus critici aspre.
Conform unei analize realizate de Politico, „discursul reprezintă mai puțin un nou început pentru anul politic și mai mult o tentativă de salvare”.
Nemulțumiri în Parlamentul European
Tensiunile din legislativul european sunt reflectate în declarațiile liderilor grupurilor politice. Bas Eickhout, copreședinte al Verzilor, a afirmat: „A fost o vară dificilă pentru Europa. Vrem ca mesajul președintelui Comisiei să fie clar: este nevoie de schimbări”. Valérie Hayer, lidera grupului Renew Europe, a adăugat: „Ne așteptăm la o conducere fermă din partea executivului. Europa nu își poate permite stagnare sau blocaje instituționale”.
Nemulțumirea s-a amplificat după moțiunea de cenzură din iulie, iar grupurile politice de la extreme pregătesc noi inițiative de contestare. Manon Aubry, copreședinta grupului Stângii, a declarat pentru Politico: „Și anul acesta, SOTEU (Starea Uniunii) va fi o farsă, menită să îmbunătățească imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen îngreunează an de an starea Uniunii Europene”.
Von der Leyen, sub presiuni și nevoia de leadership
Atât în cadrul Comisiei, cât și în Parlamentul European, nemulțumirile cresc în legătură cu gestionarea dosarelor comerciale și energetice. Deși Ursula von der Leyen a reușit să obțină un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare, această măsură a fost contestată de legislatori care simt că au fost marginalizați în procesul decizional. De asemenea, acordul de liber schimb Mercosur cu țările din America Latină a stârnit critici puternice din partea fermierilor europeni și a altor eurodeputați.
În acest context, doar Partidul Popular European, formațiunea de centru-dreapta din care face parte, continuând să o susțină ferm, deși, chiar și în interiorul grupului, există voci critice.
Ce urmează pentru președinta Comisiei
Ursula von der Leyen se află într-un moment de răscruce al mandatului. În timp ce unii europarlamentari cer măsuri radicale, alții pregătesc noi moțiuni de cenzură. „Aceste tipuri de moțiuni, în contextul ofensivei rusești în desfășurare, nu fac decât să slăbească UE și să submineze investițiile Europei în securitate și apărare comună”, a avertizat Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia.
În perioada următoare, președinta Comisiei va trebui să găsească un echilibru între presiunile politice, necesitatea de reforme economice și menținerea suportului pentru Ucraina. Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a subliniat că von der Leyen trebuie să „calmeze aceste viziuni divergente din Parlament” pentru a evita un blocaj instituțional.
Discursul despre starea Uniunii din acest an nu a fost doar o simplă prezentare a priorităților pentru anul următor, ci și un test politic pentru Ursula von der Leyen, aflată sub presiunea criticilor interne și a provocărilor externe ce pot influența viitorul Uniunii Europene.
