PNL a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va conduce la disponibilizări masive așa cum s-a speculat în spațiul public. Conform reprezentanților liberalilor, reducerea reală va fi în jur de 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene, adică aproximativ 13.000 de persoane, și nu 25% sau 45%, cum s-a vehiculat. În același timp, partidul subliniază că viitorul coaliției depinde în mare măsură de capacitatea acesteia de a implementa reforme care să relanseze economia.
Situația actuală din administrația locală
Conform explicațiilor PNL, numărul maxim de posturi pentru autoritățile locale este determinat de populația estimată de Institutul Național de Statistică, atingând circa 180.000 de funcții. În realitate, organigramele aprobate însumează aproximativ 158.500 de posturi, cu 23% mai puține decât plafonul maxim.
Dintre acestea, doar 127.500 de posturi sunt efectiv ocupate, ceea ce indică un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% din plafonul maxim nu ar avea un efect real, deoarece s-ar referi la posturi care fie nu există în organigrame, fie nu sunt ocupate”, au declarat liberalii.
Impactul măsurilor propuse
Conform calculelor, pentru ca tăierile să se resimtă în structurile existente, plafonul ar trebui să fie ajustat cu 40%.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de aproximativ 10% din posturile ocupate, ceea ce echivalează cu circa 13.100 de angajați”, precizează comunicatul PNL.
Partidul consideră că această soluție este echilibrată și va permite redirecționarea unor sume importante către investiții publice.
Cine ar putea fi afectat
PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor fi afectate, având deja organigrame reduse. În restul cazurilor, restructurările ar putea varia între 1-2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de încărcare al fiecărei administrații.
Liberalii mai afirmă că această reformă va introduce un sistem de comparare între autorități, obligând administrațiile locale să își ajusteze structurile la dimensiunea și nevoile comunităților similare.
„Ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate implementa astfel de reforme structurale simple, cum ar putea să își propună altele cu un impact mai mare?”, spun reprezentanții PNL.
Tensiuni în coaliție
Reforma administrației locale este parte din „pachetul 2” de măsuri prin care Guvernul Bolojan urmărește reducerea deficitului bugetar. Din cele șase proiecte de lege anunțate, cinci urmează a fi asumate în Parlament în această săptămână.
Cu toate acestea, actul normativ referitor la reorganizarea administrației locale a fost amânat după o ședință tensionată a coaliției de duminică. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă legea nu va fi adoptată până la 15 septembrie, ia în considerare demisia.
În comunicatul emis, PNL subliniază că stabilitatea coaliției depinde de implementarea unor reforme concrete și eficiente: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție capabilă să mențină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel….”
