Dragoș Pîslaru a oferit recent clarificări importante în legătură cu situația finanțării pentru Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii. Deși anumite segmente ale acestor autostrăzi nu mai pot beneficia de finanțare prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), acesta a evidențiat faptul că există soluții alternative disponibile. Pîslaru a subliniat că România se confruntă cu riscul de a pierde aproximativ 7,8 miliarde de euro din PNRR din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor și a lipsei unei asumări politice solide.
De-a lungul acestui proces, a reieșit că cadrul birocratic și deciziile întârziate au dus la stagnarea multor inițiative esențiale pentru infrastructura națională. Pîslaru a punctat importanța unei colaborări mai strânse și eficiente între autoritățile locale, centrale și instituțiile europene pentru a evita astfel de pierderi financiare. „Este esențial să ne concentrăm pe accelerarea proiectelor care sunt deja în desfășurare și să explorăm alternativele de finanțare disponibile, astfel încât să nu ratăm oportunitățile pe care le oferă PNRR,” a declarat el.
În ciuda provocărilor întâmpinate, Pîslaru a asigurat că va lupta pentru salvarea acestor proiecte cruciale. În cadrul discuției, el a subliniat că acestea nu sunt doar importante din punct de vedere infrastructural, ci și din punct de vedere economic, pentru dezvoltarea regională și pentru integrarea mai bună a României în rețeaua europeană.
Lupta pentru reconstrucția relației cu Comisia Europeană este, de asemenea, un aspect fundamental pe care Pîslaru l-a menționat. De-a lungul anilor, relațiile între România și Comisia Europeană au fost zguduite de neînțelegeri și de întârzieri în implementarea reformelor. Pîslaru este conștient că o comunicare mai eficientă și o transparență mai mare în ceea ce privește progresele realizate sunt esențiale pentru a recâștiga încrederea partenerilor europeni.
Un alt punct important pe care Pîslaru l-a adus în discuție este necesitatea de a implica comunitățile locale în procesul de dezvoltare a infrastructurii. Implicarea acestora nu doar că poate spori eficiența implementării proiectelor, dar poate și contribui la identificarea unor soluții mai adaptate nevoilor specifice ale fiecărei regiuni. „Dialogul cu cetățenii și cu autoritățile locale este esențial pentru a înțelege mai bine prioritățile și provocările cu care ne confruntăm,” a adăugat el.
În concluzie, Dragoș Pîslaru se angajează să continue să lucreze pentru a găsi soluții viabile care să permită avansarea proiectelor de infrastructură din România. Prin asumarea unei responsabilități politice mai mari și prin revitalizarea relațiilor cu Comisia Europeană, el speră să prevină pierderile financiare și să asigure un viitor mai bun pentru infrastructura națională. Proiectele de infrastructură nu sunt doar simple lucrări, ci reprezintă un viitor mai bun pentru întreaga națiune.
