În intervalul de 13 luni, de la septembrie 2023 până în octombrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a cheltuit 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară. Această sumă enormă constituie 11% din totalul bugetului pe 2024 și depășește fondurile alocate de toate guvernele din ultimii 15 ani.
Fondul de rezervă, un instrument esențial pentru cheltuielile Guvernului Ciolacu
În comparație, între 2007 și 2022, suma totală cheltuită din fondul de rezervă de toate guvernele nu a depășit 31 de miliarde de lei. Acest lucru evidențiază viteza cu care Executivul Ciolacu a recurs la acest mecanism. De exemplu, în 2015 s-au cheltuit doar 530 de milioane de lei, iar în 2020, în plină pandemie, cheltuielile au atins un maxim de 7,96 miliarde.
Adoptarea Ordonanței de Urgență 73/2023, emisă pe 14 septembrie 2023, a fost un moment decisiv. Aceasta a extins considerabil domeniul de utilizare a fondului de rezervă, permițând finanțarea cheltuielilor de personal, asistenței sociale și contribuțiilor la proiectele din fonduri europene.
Fostul premier Florin Cîțu a criticat această măsură, afirmând că „s-a evitat astfel o rectificare bugetară care ar fi necesitat o estimare publică a deficitului, ceea ce ar fi evidențiat derapajul fiscal”. El a adăugat că „ceea ce au făcut este un abuz”, conform informațiilor publicate de Europa Liberă România.
Conform Consiliului Fiscal, acest demers a transformat fondul de rezervă într-un „instrument discreționar” prin care Guvernul a reglat bugetul general fără a mai urma procedurile transparente de rectificare.
Sursa finanțării: redistribuiri între ministere și lipsa de transparență
O mare parte din fondurile utilizate provin din sume eliberate de ministere care nu au consumat în totalitate bugetele allocate. De exemplu, Ministerul Apărării nu a utilizat integral cei 2,5% din PIB alocați, redirecționând aproape un procent către fondul de rezervă.
În perioada septembrie-decembrie 2023, Guvernul Ciolacu a cheltuit peste 31 de miliarde de lei prin redistribuirea internă a fondurilor.
Această practică, denumită de economiști „rectificare bugetară mascată”, ocolește dezbaterile publice și aprobarea parlamentară. Astfel, Guvernul a reușit să facă redistribuiri substanțiale fără a oferi transparență cu privire la sursa fondurilor.
Unde s-au dus banii: principalii beneficiari ai fondului de rezervă
Printre beneficiarii semnificativi ai fondului de rezervă se numără:
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – 5,79 miliarde lei (18,05%), pentru spitale, servicii medicale și salarii.
Ministerul Educației – 5,2 miliarde lei (16,22%), pentru transportul școlar în Republica Moldova, burse și salarii.
Ministerul Afacerilor Interne – 3,8 miliarde lei (11,84%), pentru cheltuieli legate de refugiații din Ucraina și protecția temporară.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 2,57 miliarde lei (8,02%).
În ultima ședință de Guvern din 9 octombrie 2024, Ministerul Culturii a primit 73,5 milioane lei pentru salarii, în timp ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost alocat cu 2,85 miliarde lei. De asemenea, Clubul Sportiv „Rapid” București a beneficiat de 16,5 milioane de lei, iar Clubul „Dinamo” și Academia de Poliție „Al. I. Cuza” au primit fonduri suplimentare pentru diverse cheltuieli curente.
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă
Academicianul Daniel Dăianu și echipa Consiliului Fiscal au subliniat că acest model de alocare bugetară poate afecta grav echilibrul fiscal. Conform raportului instituției, alegerea de a nu efectua rectificări bugetare a permis Guvernului să ascundă dimensiunea reală a deficitului ESA de Comisia Europeană și agențiile de rating, care în 2023 a fost de 6,6% din PIB, în timp ce bugetul aprobat viza o țintă de 4,4%.
Deși fondul de rezervă a fost creat inițial pentru situații extraordinare, acesta a devenit principalul mecanism de redistribuire a fondurilor în timpul guvernării Ciolacu. Suma record de 65 de miliarde de lei cheltuită prin acest mecanism ridică serioase întrebări cu privire la transparența și sustenabilitatea fiscală a României.
