Solstițiul de vară reprezintă cea mai lungă zi a anului și marchează începutul verii din perspective astrale și nu doar calendaristice. În această zi, soarele se ridică deasupra orizontului la un unghi maxim, iar durata zilei este la apogeu.
În anul 2025, solstițiul de vară a avut loc pe 21 iunie, la ora 05:42. Acest fenomen astronomic marchează începutul verii în emisfera nordică, când axa Pământului se înclină cel mai mult spre Soare. Astfel, ziua devine cea mai lungă, iar noaptea, cea mai scurtă.
Solstițiul constă în cele două momente ale anului când Soarele ajunge la înălțimea maximă și minimă față de Ecuator.
După solstițiul de vară, durata zilei începe să scadă, iar noaptea să se prelungească gradat, până la 21 decembrie, când se petrece solstițiul de iarnă.
Termenul de solstițiu („Soarele stă”) provine din observarea mișcării Soarelui, care la această dată își schimbă gradientul mișcării în raport cu declinarea. Crepusculul are cea mai mare durată din an, iar la latitudini mari, poate dura întreaga noapte, oferind locuitorilor spectacolul „nopților albe”.
Solstițiul de vară și Sânzienele
Solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, care se celebrează pe 24 iunie în România. În mitologia românească, Sânzienele erau zânele benefice, înstrăinate de iele, zâne malefice. Dacă oamenii nu respectau această zi, zânele își pierdeau farmecul și se afiliau Rusaliilor, zâne rele. Noaptea de Sânziene este plină de magie, fiind considerată un moment prielnic pentru vrăji și descântece de dragoste.
Există credința că energia solstițiului de vară facilitează magia, iar în această perioadă se consideră că dorințele imposibile pot deveni realitate. Focul de solstițiu era considerat capabil să alunge demonii și spiritele malefice, permițând fetelor să-și descopere viitorii soți.
Solstițiul de vară. Tradiții și obiceiuri în cea mai lungă zi a anului
Din cele mai vechi timpuri, diverse culturi au celebrat solstițiul prin ritualuri și festivaluri dedicate Soarelui, luminii și fertilității. În România, această zi coincide cu Sânzienele, sărbătoare ce celebrează frumusețea și renașterea naturii.
În ziua de Sânziene, se împletesc coroane din flori galbene, care sunt aruncate pe acoperișuri. Dacă rămân acolo, este un semn de noroc. În anumite regiuni, se aprind focuri rituale, iar tinerii sar peste ele pentru a atrage permisivitatea.
La Stonehenge, un monument megalitic preistoric situat pe Câmpia Salisbury, mii de oameni se întâlnesc în zori pentru a observa răsăritul soarelui printre pietre. Monumentul este perfect aliniat cu soarele, iar acest ritual spiritual este strâns legat de tradiții neopăgâne și celtice.
În Scandinavia și Germania, solstițiul este celebrat cu festivaluri numite „Midsommar” sau „Johannistag”. Se aprind focuri de tabără care simbolizează soarele și alungarea spiritelor malefice, oamenii purtând cununi de flori, dansând și participând la jocuri tradiționale. Midsommar este o festivitate populară în țările nordice, în timp ce Johannistag (Ziua Sfântului Ioan) comemorează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul pe 24 iunie.
Solstițiul de vară în următorii ani
În 2024, solstițiul de vară va avea loc pe 20 iunie la ora 23:50, marcând începutul verii astronomice.
Programul solstițiului de vară pentru următorii ani este următorul:
Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, ora 11:24
Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, ora 17:11
Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, ora 23:02.
