O elevă din Călărași a reușit să provoace hohote de râs în rândul internauților după ce a trecut cu succes prima probă scrisă a Bacalaureatului 2025, pregătindu-se în doar șapte zile. În timp ce alții au muncit luni întregi cu culegeri, comentarii literare și meditații, această elevă a optat pentru o abordare rapidă și neconvențională.
Pe 10 iunie 2025, la ora 9:00 dimineața, mii de elevi din întreaga țară s-au așezat în bănci pentru a susține proba scrisă la Limba și Literatura Română. Emoțiile erau foarte mari, iar presiunea pe măsură. Totuși, nu toți au abordat examenul în aceeași manieră. Dacă unii au avut luni de studiu în spate, alții au mizat pe inspirație, noroc și metode moderne de învățare.
De unde a învățat tânăra din Călărași
În cazul elevei din Călărași, sursa de pregătire nu a fost catedra unui profesor, ci un colț digital al internetului. În doar o săptămână, a decis să recupereze toată materia. Fără fișe voluminoase și fără notițe complicate, s-a orientat spre platforme video, unde explicațiile despre operele literare erau prezentate într-un format condensat, vizual și accesibil.
Strategia sa s-a dovedit nu doar eficientă, ci aproape comic de precisă. La proba de limba română, elevii au avut de redactat un eseu despre două personaje dintr-un text narativ de Ioan Slavici sau Ion Creangă. Mai exact, au avut de ales între „Moara cu noroc” și „Povestea lui Harap Alb”. Ghici ce operă a revizuit intens cu doar câteva zile înainte? Exact: „Povestea lui Harap Alb”.
„A picat fix ce știam… Harap Alb. Am scris o pagină și jumătate despre el. M-am pregătit o săptămână înainte. Am urmărit videoclipuri pe YouTube”, a spus tânăra.
În timp ce unii se îngrijorau cu structura eseului, planurile de idei și teorii despre relațiile dintre personaje, eleva din Călărași scria cu vigoare despre eroul fantastic din opera lui Creangă. Reușise să memoreze suficiente detalii și interpretări încât să umple o pagină și jumătate.
Bacalaureatul din acest an a fost, ca de obicei, o provocare pentru toți absolvenții de liceu. Subiectele au vizat în mod tradițional opere consacrate din literatura română, însă, pentru cei care au știut să-și aleagă momentul și metoda de studiu, rezultatele au fost mai ușor de obținut decât s-ar fi așteptat.
