Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat luni necesitatea ca aliaţii să sporească considerabil cheltuielile pentru apărare şi să dezvolte mai multe arme, avertizând că liderul rus Vladimir Putin ar putea iniţia un atac până în 2030, conform POLITICO.
„Rusia ar putea fi pregătită să utilizeze forţa militară împotriva NATO în următorii 5 ani. Să nu ne lăsăm duşi cu vorba, ne aflăm cu toţii pe flancul estic acum”, a afirmat Mark Rutte (foto) într-un discurs susţinut la Chatham House din Londra, referindu-se la raza de acţiune a rachetelor ruseşti.
„Adevărul este că avem nevoie de un salt substanţial în apărarea noastră colectivă. Trebuie să dispunem de mai multe forţe şi capacităţi pentru a ne implementa complet planurile de apărare. Trebuie să recunoaştem că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.
Rutte – fost prim-ministru olandez, acum conducând alianţa militară transatlantică într-un moment crucial pentru securitatea globală – s-a întâlnit luni cu premierul britanic Keir Starmer, care se confruntă cu o provocare dificilă în a majora cheltuielile pentru apărare.
Discursul liderului NATO precede un important summit NATO programat la Haga la sfârşitul acestei luni, reunind din nou preşedintele american Donald Trump, cunoscut pentru politica sa „America First”, în cadrul alianţei nord-atlantice. În timp ce oficialii NATO se pregătesc pentru imprevizibilitatea lui Trump, Rutte a încercat să alunge temerile legate de o posibila retragere militară a SUA din Europa, întrucât Washingtonul consideră China ca fiind principala ameninţare la adresa securităţii sale.
„Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu”, a spus el publicului, adăugând că orientarea Washingtonului către Asia este „logică”. Rutte a subliniat că această schimbare va face parte dintr-un proces gradual, fără a genera lacune în capacităţile NATO din Europa.
Se preconizează că aliaţii vor conveni, în cadrul summitului, asupra unui nou obiectiv de cheltuieli susţinut de Trump, de 5% din PIB – 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru alte cheltuieli de apărare care urmează să fie definite. Aceasta ar reprezenta o creştere considerabilă faţă de obiectivul existent de 2%.
Aliații au reușit să convingă Spania
Ţările de pe flancul sudic, cum ar fi Italia şi Spania, au acceptat cu reticenţă să atingă obiectivul actual doar în acest an – la mai bine de un deceniu după ce a fost convenit iniţial la summitul din Ţara Galilor – fără a se opune noului obiectiv. Convincerea Madridului a fost totuşi deosebit de provocatoare, deoarece această ţară din sudul Europei nu consideră Rusia o ameninţare iminentă la adresa securităţii sale.
Săptămâna trecută, miniştrii apărării din NATO au aprobat noi obiective de capacitate, care constituie cerinţe actualizate pentru echipamentele militare necesare implementării planurilor regionale de apărare împotriva unui atac rus potenţial. Deşi detaliile sunt confidenţiale, priorităţile includ apărarea aeriană şi antirachetă, unităţi mari de forţe terestre, capacităţi cu rază lungă de acţiune şi logistică, conform News.ro.
Aliații NATO necesită „o creştere de 400% a apărării aeriene şi antirachetă. Armata noastră are nevoie, de asemenea, de mii de vehicule blindate şi tancuri suplimentare, de milioane de obuze de artilerie, iar capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală, trebuie să se dubleze”, a afirmat Rutte luni.
Guvernele sunt, de asemenea, pe cale să achiziţioneze un număr mai mare de nave de război, drone, rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane, inclusiv cel puţin 700 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, a mai adăugat el. „În ceea ce priveşte muniţia, Rusia produce într-o perioadă de trei luni ceea ce produce întreaga NATO într-un an”, a avertizat Rutte.
Absolvent al FJSC în 2014, am contribuit la diverse publicații cunoscute din România.
