În cadrul unei întâlniri recente cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie, ministrul Sebastian Burduja a abordat subiectul închiderii a 1.755 MW de capacitate pe cărbune, planificată pentru anul 2026. Burduja a subliniat că o astfel de măsură nu poate fi implementată fără soluții alternative adecvate care să asigure o tranziție lină și să nu compromită securitatea energetică a țării.
România se află într-un moment crucial în procesul de tranziție energetică, iar ministrul a evidențiat progresele semnificative pe care țara le-a făcut în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reușind o scădere de 77% până în prezent. Această reducere subliniază angajamentul României față de obiectivele climatice internaționale și față de sustenabilitate. Cu toate acestea, Burduja a punctat că simpla închidere a termocentralelor pe cărbune poate aduce cu sine provocări majore, în special în ceea ce privește securitatea alimentării cu energie.
Un alt aspect important menționat de ministru este riscul crescut de dependență de importuri, care ar putea amplifica vulnerabilitățile pe termen lung. Închiderea unităților pe cărbune fără a avea surse alternative viabile ar putea forța România să se bazeze pe importuri costisitoare, ceea ce nu doar că ar afecta economia națională, dar ar putea duce și la creșterea prețurilor pentru consumatori. Burduja a subliniat că este esențial să se dezvolte noi capacități de producție care să asigure o combinație de surse de energie regenerabilă și tradițională, astfel încât România să poată menține o rețea electrică stabilă și eficientă.
Ministrul a subliniat, de asemenea, necesitatea de a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a permite o tranziție mai eficientă și echilibrată în sectorul energetic. Renegocierea acestui plan ar putea include măsuri care să sprijine investițiile în noi tehnologii și în surse de energie mai curate, facilitând, în același timp, menținerea locurilor de muncă în regiunile afectate de închiderea centralelor pe cărbune.
În concluzie, întâlnirea cu comisarul european pentru Energie a fost o oportunitate importantă pentru România de a discuta despre provocările pe care le reprezintă tranziția energetică și de a sublinia progresul țării în direcția reducerii emisiilor. Burduja a reiterat că, deși obiectivele climatice sunt esențiale, acestea trebuie să fie atinse într-un mod care să asigure securitatea energetică a României și să evite o dependență excesivă de importuri. În acest sens, colaborarea cu Uniunea Europeană și cu alte instituții va fi crucială pentru a dezvolta soluții durabile pentru viitorul energetic al țării.
