Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a analizat recent hotărârea Curții Constituționale a României, care a decis că bunurile și veniturile soților și copiilor nu mai trebuie incluse în declarațiile de avere ale demnitarilor. Negrescu consideră această decizie ca fiind regretabilă și îngrijorătoare, având în vedere impactul pe care îl va avea asupra transparenței în gestionarea averilor publice.
Conform celor afirmate de Negrescu, această modificare subminează caracterul public al declarațiilor de avere, care până acum ofereau o imagine clară asupra averii și intereselor financiare ale persoanelor aflate în funcții publice. Excluderea soților și copiilor din aceste declarații riscă să creeze o zonă de opacitate în care patrimonial demnitarilor ar putea rămâne ascuns de ochii cetățenilor. Într-o eră în care transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru reconstruirea încrederii în instituțiile statului, o astfel de hotărâre este cu atât mai problematică.
Negrescu subliniază că astfel de măsuri sunt contrare eforturilor României de a combate corupția și de a promova o cultură a integrității în administrația publică. În contextul în care România se află în continuare sub supravegherea Comisiei Europene în ceea ce privește justiția și statul de drept, decizia Curții Constituționale constituie un pas înapoi în lupta împotriva corupției care afectează atât imaginea țării, cât și bunăstarea cetățenilor săi.
Vicepreședintele Parlamentului European a menționat și că aceste declarații de avere nu sunt doar un instrument de transparență, ci și un mecanism de prevenire a abuzurilor de putere. Fără o evaluare corectă a averii familiale, există riscul ca demnitarii să se angajeze în activități necorespunzătoare, având ușurința de a ascunde influențe externe sau interese financiare care ar putea afecta deciziile luate în cadrul exercițiului funcției publice.
Decizia Curții, de asemenea, poate avea implicații negative asupra percepției cetățenilor privind integritatea funcționarilor publici. Odată cu excluderea acestor informații, se poate ajunge la o diminuare a încrederii cetățenilor în guvernare și în instituțiile statului, o situație care, pe termen lung, ar putea provoca instabilitate socială și politică.
Negrescu încurajează o dezbatere deschisă în rândul societății civile, autorităților și partidelor politice cu scopul de a reconsidera această hotărâre. O transparență mai mare în raport cu averile demnitarilor și ale familiilor acestora este esențială pentru menținerea unui climat de încredere și responsabilitate în rândul celor care conduc țara.
În concluzie, Victor Negrescu apără necesitatea menținerii unui sistem transparent de declarații de avere, evidențiind că o astfel de inițiativă este crucială nu doar pentru România, ci și pentru consolidarea democrației și a statului de drept în întreaga Uniune Europeană. Aceasta este o oportunitate de a reevalua angajamentele naționale în combaterea corupției și de a restabili standarde ridicate de transparență în guvernare.
