Într-o emisiune transmisă sâmbătă la Prima TV, președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat dacă deficitul de 9,3% generat de coaliția de guvernare îl îngrijorează. Cu ocazia aceasta, el a subliniat că există „turbulențe la nivel global” care ar putea stârni o nouă criză financiară.
„Consider că orice persoană rațională care înțelege semnificația bugetelor ar trebui să fie preocupată de acest aspect. Ce înseamnă, de fapt? În fiecare săptămână, apelăm la împrumuturi considerabile. Acestea ne permit să funcționăm, însă cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, ceea ce se traduce prin dobânzi și costuri din ce în ce mai mari.”
„Rețineți că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă fără recesiune economică. Acum, observăm turbulențe economice globale și o aparentă încetinire a investițiilor, din cauza lipsei de predictibilitate și a scăderii schimburilor comerciale.”
„Am observat recent că, în porturile din Statele Unite, de la începutul conflictului comercial cu China, volumul schimburilor comerciale a scăzut cu 40%. În ceea ce privește Europa, lucrurile sunt încă neclare, dar cine știe cum se va finaliza.”
„Astfel, există niște turbulențe care ar putea conduce către recesiune. Atunci când un grad de îndatorare mare se combină cu dobânzi ridicate și o ușoară recesiune, putem reveni la perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.
El a solicitat eliminarea cheltuielilor nejustificate și reformarea companiilor de stat. De asemenea, a anunțat că PNRR nu va fi amânat la nivel european; astfel, fie reușim să absorbim toate fondurile până la sfârșitul anului 2027, fie le vom pierde.”
„Trebuie să tăiem cheltuielile inutile, să punem companiile de stat care sunt haotice sub control și să ne concentrăm sistematic pe reducerea cheltuielilor și pe absorbția fondurilor europene. O conversație recentă cu Comisarul pentru Buget a fost clară: orice modificare a programului PNRR necesită un vot în 27 de țări, ceea ce reduce drastic probabilitatea amânărilor după luna august. Așadar, fie consumăm banii pe care-i avem, fie îi vom pierde.”
„Nu cred că ar fi bine să pierdem acești bani, deoarece ar însemna investiții ratate în România. Dacă nu vom realiza aceste lucruri, nu ne vom putea încasca veniturile de la buget din zonele cu evaziune fiscală, ceea ce ar duce la o creștere haotică a impozitelor, iar cei mai afectați vor fi oamenii de rând, căci cei cu resurse financiare vor găsi modalități de a se descurca.”
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, dar a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde, având în vedere că mai sunt mai puțin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Astfel, riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, sume condiționate de reforme structurale.
Comisia Europeană (CE) a anunțat marți un deficit bugetar conform standardului ESA de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform news.ro.
În 2024, cele mai mari deficite bugetare din UE au fost înregistrate în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (‑5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat.
Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).
Despre Florin Tomescu
Absolvent al FJSC în 2014, am colaborat cu mai multe publicații cunoscute din România.
