O nouă cerere pentru anularea deciziei CCR și reluarea turului doi al alegerilor a fost înregistrată la ÎCCJ. Reclamanții solicită validarea lui Călin Georgescu ca președinte.
Pe 9 aprilie, s-a desfășurat prima ședință în cadrul procesului în care două asociații cer reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Toți membrii Curții Constituționale a României care au semnat Hotărârea nr 32 din 6 decembrie 2024, care a pus capăt scrutinului, au fost citați în instanță.
Se solicită ”restaurarea turului doi” și validarea lui Călin Georgescu ca președinte.
Reclamantele în această cauză sunt Asociația Culturală Cealaltă Românie, sub conducerea lui Vasile Botomei, și Asociația Apărătorii Dreptei Credințe Calendarul Ortodox Iulian, reprezentată de președintele său, Gabriel Ilășoaia.
Cele două asociații cer instanței să declare ”nulitatea absolută a Hotărârii nr 32 din 6 decembrie 2024, emisă de Curtea Constituțională a României” printr-o sesizare din oficiu.
De asemenea, solicită ca Curtea Constituțională a României, alături de judecătorii constituționali, să emită o erată care să dispună revocarea hotărârii ce a anulat turul doi al alegerilor prezidențiale.
Nu în ultimul rând, reclamantele cer ”obligarea Curții Constituționale a României să emită o hotărâre de validare pentru candidatul Călin Georgescu ca Președinte al României, bazată pe voturile legal exprimate în turul II al alegerilor prezidențiale, centralizate de Biroul Electoral Central, până la închiderea secțiilor de votare”.
Unul dintre reclamanți a fost condamnat, iar celălalt a fost dat în judecată de un episcop.
În subsidiar, cele două asociații cer CCR să emită o hotărâre prin care să dispună Parlamentului României organizarea și buna desfășurare a procedurii pentru depunerea jurământului de către președintele ales Călin Georgescu, eventual de către președintele interimar, conform ordinii cronologice stabilite de art. 98 din Constituția României.
Pe fond, cererea a fost respinsă de Curtea de Apel Iași, care a argumentat că hotărârile Curții Constituționale nu reprezintă acte administrative și nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Reclamanții au formulat recurs, iar cazul a fost mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Primul termen al recursului a avut loc pe 9 aprilie 2024, la ora 10:00, și s-a încheiat cu o amânare. Următoarea audiere este programată pentru 7 mai 2025.
Vasile Botomei, unul dintre reclamanți, este mediator și deține un doctorat în drept. A devenit cunoscut pentru mai multe procese intentate instituțiilor statului. În 2022, publicația Adevărul informa că a fost condamnat pentru exercitarea fără drept a meseriei de avocat și a înființat propriul Barou, auto-proclamându-se decan. Celălalt reclamant, Gabriel Ilășoaia, este consilier administrativ al Mitropoliei Bisericii Ortodoxe pe stil vechi și a intrat anul trecut în conflict cu episcopul Sofronie, care l-a acuzat de defăimare într-o înregistrare publică.
CCR: ”Procesul electoral a fost afectat”
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională a României printr-o hotărâre a judecătorilor constituționali, bazată pe note desecretizate din ședința CSAT din 28 noiembrie 2024.
Decizia de reluare a procesului electoral a fost luată într-un moment în care scrutinul începuse deja în diaspora și peste 15.000 de persoane au votat în turul doi.
Curtea Constituțională a României a justificat anularea alegerilor prin faptul că ”procesul electoral legat de alegerea Președintelui României a fost afectat de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, care au distorsionat caracterul liber și corect al votului cetățenilor și au afectat egalitatea de șanse pentru concurenții electorali. Toate aceste aspecte au avut un impact negativ asupra transparenței și echității campaniei electorale, nesocotind reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Aceste elemente au dus la subminarea principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
Absolvent al FJSC în 2014, am colaborat cu diverse publicații renumite din România.
