Transportul feroviar de pasageri din Uniunea Europeană a înregistrat un an record în 2025, atingând un total impresionant de 457 de miliarde de pasageri-kilometri. Conform datelor Eurostat, această cifră reprezintă o creștere de 2,6% comparativ cu anul precedent, 2024. În contrast, România a experimentat o tendință descendentă alarmantă: numărul călătoriilor feroviare a scăzut cu aproximativ 9%, iar volumul de pasageri-kilometri a scăzut cu 10,4%, ceea ce o plasează pe calea de a deveni lider în scăderile din Uniune.
Datele Eurostat publicate recent arată că, în 2025, transportul feroviar din Uniunea Europeană a crescut de la 445 la 457 de miliarde de pasageri-kilometri. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată din 2004 încoace, demonstrând o tendință pozitivă în majoritatea statelor membre. Din nefericire, România nu poate să se alinieze acestei evoluții favorabile, înregistrând cea mai mare reducere a numărului de călătorii dintre toate țările UE raportate. Statistica arată că România a avut 63,256 milioane de călătorii în 2025, față de 69,636 milioane în 2024.
În ceea ce privește pasageri-kilometri, România a scăzut cu 10,4%, în timp ce Estonia a avut o scădere și mai mare, de 10,9%. Deși România nu ocupă prima poziție în acest al doilea indicator, situația este destul de gravă, mai ales în contextul în care alte țări din regiune, precum Portugalia, au crescut semnificativ volumul de transport feroviar, cu un avans de 25,7%. La polul opus, România și Bulgaria au raportat doar 3,3 călătorii pe locuitor, o cifră extrem de departe de celelalte state europene, cum ar fi Luxemburg, care a avut 46,1 călătorii pe cap de locuitor.
Un alt aspect important este distanța medie parcursă de pasagerii din România, care a fost de 81 de kilometri, plasând-o printre cele mai ridicate valori din Uniune, doar după Lituania, care a înregistrat o medie de 86 de kilometri. Totuși, această statistică trebuie interpretată cu precauție, având în vedere dimensiunea țării, tipologia serviciilor oferite și modul în care sunt contabilizate călătoriile.
Datele reflectă o utilizare insuficientă a transportului feroviar, iar statisticile indică o tendință îngrijorătoare. Aceste scăderi pot fi atribuite unei varietăți de factori, inclusiv infrastructura feroviară insuficient dezvoltată, concurența din partea altor moduri de transport, dar și percepția publicului asupra calității serviciilor feroviare.
Este esențial ca autoritățile române să analizeze cauzele acestei scăderi și să implementeze măsuri eficiente pentru a îmbunătăți transportul feroviar. Investe în infrastructură, modernizarea vagoanelor și a trenurilor, dar și facilitarea accesului la informații despre orarele trenurilor și tarifele practicate ar putea contribui la atragerea unui număr mai mare de pasageri.
În concluzie, deși transportul feroviar din Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative, România se confruntă cu provocări serioase care necesită atenție și acțiuni imediate. Fără măsuri eficiente, tendința descendentă a numărului de călători ar putea continua, afectând și mai mult reputația și viabilitatea transportului feroviar din țară.
