Liderul grupului parlamentar al UDMR, Csoma Botond, a respins luni propunerea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a sugerat că Guvernul ar trebui să își asume răspunderea pentru reforma administrativ-teritorială. Această declarație a fost făcută în cadrul unei sesiuni parlamentare, unde Csoma a argumentat că o astfel de abordare este „antidemocratică” și necorespunzătoare pentru un proces care ar putea avea un impact semnificativ asupra comunităților locale din România.
Csoma Botond a subliniat importanța discutării ample a acestui proiect de reformă în Parlament, sugerând că o astfel de inițiativă ar trebui să fie analizată și în contextul unei comisii speciale care a fost propusă și convenită anterior în Biroul permanent reunit al legislativului. El a accentuat că o reformă de o asemenea amploare nu trebuie adoptată „de pe o zi pe alta”, având în vedere că modificările propuse ar putea afecta în mod direct comunitățile etnice, mai ales în ceea ce privește schimbările în structura de reprezentare a acestora ca urmare a comasării localităților mici.
Aceste declarații vin pe fondul unei discuții mai ample despre reforma administrativ-teritorială în România, un subiect care a stârnit controverse de-a lungul timpului. UDMR, ca reprezentant al comunităților maghiare din România, își exprimă îngrijorarea că o asemenea reformă ar putea duce la marginalizarea anumitor comunități și la diminuarea reprezentării lor în administrația locală. Csoma Botond a menționat că formațiunea sa nu se opune reformelor, ci susține necesitatea modernizării sistemului administrativ, creat încă din 1968, în perioada comunistă. Totuși, el a solicitat ca în cadrul reformei să se ofere soluții alternative și excepții speciale pentru zonele populate de comunități minoritare, respectând astfel angajamentele asumate prin diferite tratate internaționale.
De asemenea, în aceeași zi, Sorin Grindeanu a anunțat public că intenționează să propună premierului angajarea răspunderii Guvernului nu doar pentru reforma administrativ-teritorială, ci și pentru reorganizarea administrației centrale. Această mișcare ar fi menită să includă în procesul de reformă comasarea localităților mici, asigurând în același timp menținerea serviciilor publice esențiale pentru cetățeni.
Reforma administrativ-teritorială este un subiect cu un potențial impact profund asupra modului în care funcționează administrația publică în România. Schimbările propuse ar putea transforma radical peisajul local, iar dialogul deschis și constructiv între partidele politice este esențial pentru a se asigura că interesele tuturor comunităților sunt luate în considerare. În contextul actual, cu o societate din ce în ce mai diversificată, este crucial ca toate voci să fie audiate în procesul de luare a deciziilor. Astfel, Csoma Botond și UDMR îndeamnă la o discuție transparentă și inclusivă privind viitorul administrativ al țării, pentru a evita potențiale tensiuni sau dispute interetnice.
