Parchetul European a trimis în judecată patru funcționari pentru achiziții suspecte în domeniul navigației
Parchetul European (EPPO) din Cluj-Napoca a demarat acțiuni legale împotriva a patru funcționari publici din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, alături de o persoană fizică și o societate comercială. Acesta este un caz complex ce vizează achiziția a două remorchere, finanțate cu suma totală de aproximativ 7 milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Navele respective au fost livrate în anul 2021 și erau destinate navigației pe Dunărea de Jos, cu un accent deosebit pe operarea în condiții de nivel scăzut al apei. Acest lucru este esențial din punct de vedere economic și ecologic, având în vedere importanța Dunării ca arteră de transport și comerț în Europa. Cu toate acestea, procurorii din cadrul EPPO susțin că procesul de achiziție nu a respectat criteriile de transparență și concurență necesare.
Un aspect controversat al acestei situații este faptul că documentația licitației a inclus cerințe tehnice specifice, menționând standarde pentru nave maritime, în pofida faptului că remorcherele erau destinate exclusiv căilor navigabile interioare. Această abordare a limitat opțiunile disponibile pentru achiziționarea acestor nave și a favorizat în mod evident o singură companie care a reușit să se conformeze acestor cerințe restrictive.
De asemenea, remorcherele au fost proiectate cu un pescaj real de 2,6 metri, ceea ce depășește limita contractuală de 2 metri. Această caracteristică tehnică ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea și utilitatea acestor nave în condiții de navigare pe Dunărea de Jos, în special în perioadele de secetă, când nivelul apei scade considerabil. Prin urmare, procurorii afirmă că funcționarii implicați în recepția acestor nave au semnat documente care atestau, în mod contrar realității, respectarea cerințelor tehnice impuse.
Estimările arată că prejudiciul adus bugetului Uniunii Europene în urma acestor tranzacții ar fi de aproximativ 7 milioane de euro, o sumă considerabilă care pune sub semnul întrebării managementul fondurilor europene în România. Aceasta nu este doar o problemă de etică publică, ci afectează și încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în capacitatea lor de a gestiona resursele financiare în mod eficient.
Este important de subliniat că toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalizarea procesului judiciar. Această situație subliniază complexitatea și provocările cu care se confruntă autoritățile române în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, fiind nevoie de o vigilență sporită pentru a preveni abuzurile și a asigura utilizarea corectă a fondurilor publice. Gestionarea responsabilă a acestor fonduri este esențială pentru dezvoltarea infrastructurii în România și pentru sprijinirea economiei locale.
