O companie financiară discutabilă creată de oligarhul moldovean Ilan Șor, sprijinită de Promsvyazbank, o bancă de stat din Rusia, ar fi facilitat o rețea financiară masivă, introducând cel puțin 6,9 miliarde de dolari în sistemul bancar internațional pentru a ajuta companiile rusești sancționate, conform unor informații dezvăluite de Financial Times.
La finalul anului 2024, Ilan Șor, un fugar din Republica Moldova, a fondat compania A7, care avea ca scop principal facilitarea plăților transfrontaliere. Această inițiativă a fost promovată de Kremlin ca o soluție viabilă în contextul sancțiunilor internaționale impuse după invazia Ucrainei. Excluderea anumitor bănci rusești din sistemul SWIFT a creat o necesitate urgentă de alternative, iar A7 s-a prezentat ca o soluție viabilă.
Conform documentelor interne analizate de Financial Times, rețeaua A7 opera prin intermediul a peste 100 de firme-paravan stabilite în diverse locații, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan și Indonezia. Aceste firme erau folosite pentru a disimula adevărata natură a tranzacțiilor, facilitând astfel transferurile de capital care, altfel, ar fi fost considerate suspecte. Metoda de operare era ingenioasă: bancheta internațională era alimentată de conturi aparent independente, iar pentru fiecare tranzacție erau fabricate facturi și documente comerciale, care nu reflectau realitatea.
De exemplu, un caz notabil includea transferul a 500 de dispozitive de ochire pe timp de noapte, evaluate la aproximativ 510.000 de dolari, care erau raportate în acte drept “sticlă securizată”. Aceasta demonstrează clar modul în care rețeaua deturna veridicitatea informațiilor pentru a facilita activități ilicite.
Un aspect alarmant al acestei situații este că peste jumătate dintre fluxurile financiare identificate aveau ca destinație finală China. Rețeaua A7 utiliza conturi deschise în bănci internaționale bine cunoscute, precum Standard Chartered, DBS, Citi și First Abu Dhabi Bank. Deși Financial Times a subliniat că aceste instituții nu se implicau conștient în schemele ilegale, unele dintre ele au fost obligate să ceară explicații și chiar să închidă anumite conturi pe fondul acestor dezvăluiri.
Informațiile despre plăți destinate echipamentelor militare și serviciilor de securitate rusești sunt extrem de îngrijorătoare. Acestea sugerează că rețeaua nu doar că facilita tranzacții comerciale, ci și contribuia la susținerea infrastructurii militare a Rusiei. În acest context, Marea Britanie l-a sancționat pe Ilan Șor în 2022 din cauza implicării sale în frauda bancară din Moldova, o acțiune care a fost urmată de sancțiuni impuse și altor entități asociate cu activitățile sale.
Această schemă complexă și bine pusă la punct ridică numeroase întrebări despre integritatea sistemului financiar internațional și despre responsabilitatea instituțiilor care gestionează aceste fluxuri de capital. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, astfel de activități subminează eforturile globale de a combate criminalitatea financiară și de a proteja ordinea economică internațională. Este esențial ca autoritățile să colaboreze pentru a identifica și a preveni astfel de scheme, asigurându-se că sistemele financiare nu devin un refugiu pentru indivizi și grupuri care încercă să eludeze legea.
