Omar Hayssam, cunoscut pentru trecutul său controversat, va fi preluat de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) imediat după eliberarea condiționată din penitenciar, o decizie pronunțată vineri, 11 septembrie 2026, de Tribunalul Ilfov. Este important de menționat că Hayssam, de origine siriană, nu deține cetățenie română și nu beneficiază de un drept de ședere reglementat în România.
Această situație atrage atenția autorităților române, care vor verifica statutul său juridic conform Ordonanței de Urgență 194/2002 cu privire la regimul străinilor. Verificările realizate de IGI vor determina care sunt măsurile legale ce vor fi impuse, în funcție de concluziile la care se va ajunge. În cazul în care se constată că Hayssam nu îndeplinește condițiile pentru a rămâne în România, este posibil să fie expulzat.
Tribunalul Ilfov a admis cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam, dispunând ca acesta să fie eliberat imediat, cu condiția ca în acel moment să nu fie reținut sau arestat în legătură cu o altă cauză. Hayssam a îndeplinit o parte considerabilă dintr-o pedeapsă totală de 24 de ani și patru luni, primită în urma condamnării în cazul cunoscut sub numele de „Manhattan”, care a implicat diverse infracțiuni economice. Această eliberare ridică întrebări legate de sistemul judiciar românesc și de modul în care sunt gestionate cazurile controversate.
Pe lângă condamnarea în dosarul „Manhattan”, Omar Hayssam are un istoric penal semnificativ, incluzând condamnări pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak, un caz denumit „Volvo Truck”, precum și implicări în alte infracțiuni, cum ar fi cazul „Foresta Nehoiu” și pentru trecerea frauduloasă a frontierei. În 2006, Hayssam a fost eliberat condiționat pe baza unor motive medicale, susținând că suferea de cancer în stadiu terminal. Cu toate acestea, el a profitat de această ocazie pentru a fugi din România, fiind capturat și readus în țară în 2013.
Revenirea lui Hayssam în atenția publicului și a instituțiilor de ordine publică stârnește reacții variate. Pe de o parte, există voci care cer o analiză detaliată a cazurilor de liberare condiționată, asigurându-se astfel că persoanele cu un trecut infracțional grav să nu beneficieze de avantaje nesuspicionabile. De cealaltă parte, există îngrijorări legate de drepturile omului și de modul în care sistemul judiciar român gestionează cererile de liberare.
Este esențial ca autoritățile competente să acționeze cu responsabilitate și transparență în elaborarea unui plan de acțiune care să reglementeze statutul lui Omar Hayssam, asigurând astfel un echilibru între nevoia de siguranță publică și respectarea drepturilor fundamentale ale individului. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce măsuri vor fi luate în urma verificărilor IGI, cât și impactul acesteia asupra societății românești.
