ICCJ, condusă de Lia Savonea, contestă noul proiect de lege privind salarizarea bugetarilor, descriindu-l ca fiind ‘profund viciat’

- Advertisement -

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) din România a lansat o critică severă la adresa proiectului noii legi privind salarizarea personalului bugetar. Această lege a fost descrisă ca fiind „profund viciată”, iar ICCJ a subliniat necesitatea adoptării unei legislații speciale de salarizare pentru magistrați. Într-un comunicat oficial, instanța supremă a anunțat că se va aștepta până la instalarea noului Guvern pentru a purta discuții pe tema salarizării personalului din Justiție.

Argumentul principal al ICCJ constă în faptul că actualul proiect de lege încalcă principii fundamentale precum legalitatea, nediscriminarea și egalitatea. În opinia instanței, aceste breșe legislative nu doar că subminează încrederea publicului în sistemul de justiție, dar adâncesc și inechitățile existente în cadrul sistemului bugetar. ICCJ a subliniat că, prin adoptarea acestei legi, s-ar diminua substanțial poziția autorității judecătorești, creând astfel premisele pentru o influență excesivă a puterii executive asupra statutului profesional al magistraților.

Mai mult, ICCJ a afirmat cu tărie că este necesară o lege specială menită să asigure independența financiară a judecătorilor și procurorilor. Această solicitare se încadrează în contextul în care actualul proiect de lege nu respectă garanțiile constituționale fundamentale care protejează justiția, având astfel un potențial de a compromite integritatea și neutralitatea autorității judecătorești.

Este deosebit de important ca justiția să rămână un pilon de încredere pentru cetățeni, iar stabilirea unor condiții de salarizare corecte și echitabile pentru toți angajații din acest domeniu este o condiție esențială. ICCJ a întărit acest aspect, menționând că o salarizare corectă este un factor crucial care asigură motivația și integritatea magistraților în exercitarea funcțiilor lor.

- Advertisement -

În acest context, este esențial ca orice reformă legată de salarizarea personalului din Justiție să fie realizată cu consultarea tuturor părților implicate și cu o atenție deosebită în ceea ce privește respectarea principiilor de bază ale democrației și ale statului de drept. ICCJ a mai subliniat că, pentru a evita diversele forme de influență sau presiune din partea factorilor politici, este necesară o separare clară a puterilor în stat, iar magistrații trebuie să beneficieze de protecția legală adecvată.

În concluzie, ICCJ a cerut nu doar revizuirea proiectului actual de lege, ci și angajamentul ferm al autorităților de a elabora o legislație care să reflecte necesitățile și realitățile justiției din România. Un demers de acest fel nu doar că va contribui la consolidarea independenței sistemului judiciar, dar va și asigura cetățenilor încrederea în actul de justiție, element esențial pentru funcționarea unei societăți democratice și echitabile.