Ilie Bolojan, recent numit premier, a oferit clarificări cu privire la adoptarea monedei euro de către România, subliniind că acest obiectiv nu este realizabil în viitorul apropiat. Declarațiile sale vin pe fondul recentei treceri a Bulgariei la euro, țară care a reușit să-și ajusteze economia pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene, lăsând România fără o direcție clară în ceea ce privește tranziția de la leu la euro.
În cadrul unei întâlniri cu cancelarul german, Bolojan a fost întrebat despre perspectivele României de a adopta euro. Răspunsul său a fost ferm și direct, evidențiind că România nu respectă în prezent criteriile economice necesare pentru a face acest pas. Unul dintre principalele obstacole este deficitul bugetar-mare, care afectează stabilitatea economică a țării.
Premierul a explicat că, spre deosebire de Bulgaria, care a reușit să intre în zona euro datorită unei gestionări prudente a deficitului bugetar, România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ. „Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă”, a afirmat Bolojan.
În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, atingând 9,3% din PIB, un nivel alarmant care indică faptul că țara noastră are un drum lung de parcurs pentru a-și stabiliza finanțele publice. Deși Guvernul și-a stabilit ca obiectiv reducerea deficitului la aproximativ 6,2–6,3% pentru anul în curs, acest nivel rămâne semnificativ peste limita de 3% cerută pentru a putea adopta euro. Autoritățile estimează că România ar putea ajunge la acest prag abia în 2030.
În acest context, mesajul lui Bolojan este clar: plățile în lei nu vor dispărea în curând. România nu are o dată oficială pentru adoptarea monedei euro, iar discuția acestui subiect este prematură atâta timp cât criteriile economice nu sunt îndeplinite.
Adoptarea euro implică nu doar o problemă de deficit, ci și alte condiții, precum stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Deficitul bugetar se dovedește a fi una dintre cele mai critice provocări, iar România trebuie să demonstreze capacitatea de a controla cheltuielile publice și menține economia într-un echilibru mai solid.
Pe de altă parte, în timp ce România amână acest moment, Bulgaria s-a integrat oficial ca al 21-lea stat membru al zonei euro. Această tranziție a fost prezentată ca un pas important în procesul de integrare europeană, deși nu fără controverse. În societatea bulgară, unii cetățeni au criticat lipsa unui referendum asupra acestei decizii, acuzațiile de neclaritate din partea clasei politice fiind frecvente. Cu toate acestea, Bulgaria a reușit să îndeplinească cerințele tehnice și economice necesare pentru a face acest pas.
Pentru România, discuția despre adoptarea euro rămâne una de perspectivă. Autoritățile trebuie să prioritizeze reducerea deficitului, stabilizarea finanțelor publice și recâștigarea credibilității economice. Până când aceste condiții nu vor fi îndeplinite, românii vor continua să utilizeze leul, iar adoptarea monedei euro va rămâne, deocamdată, un obiectiv îndepărtat, prevăzut pentru sfârșitul deceniului.
